Fisurile ce apar pe suprafaţa dinţilor



Fisurile ce apar pe suprafaţa dinţilor

Pentru unii pacienţi, indiferent de cât de bine şi-ar menţine igiena orală, pe suprafaţa dinţilor, din varii motive, pot să apară semne de uzură.

Dinţii, în anumite condiţii, se ciobesc şi se pot crăpa destul de repede, mai ales în cazul în care intră în contact cu un aliment de duritate crescută. Indiferent de vârsta pacientului, fisurarea dinţilor poate să apară, de multe ori independent de modul în care se efectuează igiena orală.

Există adulţi care se confruntă cu probleme severe la nivelul smalţului.

Unii dintre noi, suntem înzestraţi din naștere, cu structuri dure, cum este smalțul, de consistenţă sau în cantitate redusa.

De aceea, acst strat subţire de smalţ va prezenta tendinţa de a se fisura sau chiar fractura.

Cauze

Dintre motivele ce pot să ducă la apariţia de fisuri sau chiar fracturi ale dinţilor le vom prezenta pe următoarele :

  • Factorii genetici – asa cum am menţionat şi anterior, în unele cazuri, pacientul poate să moştenească un bagaj genetic ce. presupune un strat de smalţ subţire și friabil.
  • Defecte în geneza smalţului – în perioada intrauterină şi în primii ani de viaţă, se formează structurile dure ale dinţilor temporari, respectiv permanenţi.
    Dacă apar anumite defecte sau perturbări ale procesului de organoegeneză, dinţii vor suferi defecte de smalţ sau dentină, ce se vor traduce în porozitate crescută a structurilor dure sau chiar pierderi de substanţă dură.
  • Bolile de reflux gastro-esofagian – dezintegrarea smalţului şi subţierea acestuia poate fiel provocată de cantităţi crescute de acid ce se întorc din stomac, către esofag şi mai apoi cavitatea orală. De asemenea, pacienţii mai pot identifica această patologie dacă prezintă simptome precum uscăciunea gurii sau arsuri stomacale. Dintre alte patologii de reflux poate  fi bulimia, o problemă în primul rând psihologică. Un pacient aflat în această situaţie va consuma alimente în mod excesiv, după care îşi va provoca vărsături. Odată cu producerea refluxului de vomă, acidul gastric va ajunge din nou în contact cu smalţul, fragilizându-l.
  • Bruxismul – răspunzător de deteriorarea smalţului poate fi bruxismul, adică o patologie în cadrul căreia pacientul, pe baza stresului, scrâşneşte din dinţi. Acest obicei manifestat de cei mai mulţi pacienţi, pe parcursul nopţii, inconştient, reduce din grosimea smalţului, mai ales din zonele incizale şi ocluzale, de contact între dinţii antagonişti.
  • Periajul de dinţi intempestiv, practicat în mod agresiv, prin mişcări de o forţă crescută, utilizare de periuţe de dinţi dure sau utilizarea de paste de dinţi cu agenţi abrazivi de granulaţie crescută pot să producă acelaşi efect amintit mai sus.

Medicul stomatolog va poate ajuta. În cadrul consultatiei poate descoperi atunci când dinţii prezintă uzuri de smalţ, fisuri, fracturi sau expunerea dentinei.

Mai mult decât atât, prin efectuarea unei amaneze de calitate, în care să urmărească unele aspecte şi prin adresarea unor întrebări ţintite, medicul stomatolog poate să depisteze şi cauza care a dus la aceste obiceiuri nesănătoase pentru unităţile dentare. (diagnostic diferențial) i

Odată stabilita existenta acestor afecțiuni dinţii se pot trata prin metode restaurative utilizându-se materiale compozite, ionomeri de sticlă, compomeri sau zirconiu (incrustatii), prin tehnici directe sau ce necesită intervenţia laboratorului de tehnică dentară.

Let’s block ads! (Why?)



Source link

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.