Perspectivă istorică asupra stomatologiei


Stomatologie. Perspectiva istorică

O formă primitivă de stomatologie datează din mileniul 7 î.Hr, în India antică, la civilizația Văii Indului. Aparent, uneltele folosite erau niste burghie primitive la care erau legate țepușe de lemn operate manual.

brushes-national-museum-s4-c85-minÎn Slovenia a fost descoperita cea mai veche plombă realizată din ceară de albine având o vechime de 6500 de ani.

Un text sumerian din mileniul 5 î.Hr prezintă credința ca durerile de dinți erau cauzate de un „vierme dental” care sapă mici orificii formând cariile. Legenda acestui vierme se găsește și în scrierile lui Homer. Ceea ce vedeau, de fapt, vracii din acele vremuri erau nervii expuși în urma distrucției cauzate de carie. În secolul XIV, chirurgul Guy de Chauliac încă promova aceasta idee, credința care a dăinuit până în jurul anilor 1700, când s-a descoperit adevărata cauză.

În China antică, în urmă cu 5000 de ani, împăratul Huang Ti a cerut medicilor săi să intervină înainte ca boala să apară.

În ceea ce privește igiena cavității bucale, ei utilizau perii de dinți, pulberi dentare și scobitori de lemn și metal (de obicei, erau confecționate din argint și se purtau atârnate la gât de către femeile chineze, alături de un obiect specific chinezesc și anume un curățitor pentru limbă).

Metode de prevenție au fost enunțate încă din antichitate, în codul lui Hamurabi erau enunțate prețurile tratamentelor dentare preventive. (o forma primitivă de stomatologie)

Asurbanibal din Ninive avea, în suita sa, și dentiști care îi asigurau îndepărtarea resturilor alimentare dintre dinți cu scobitori din os cu mâner sculptat. Aztecii din America utilizau scobitori din os cu maner sculptat pe care le purtau la gât ca pe un pandantiv decorativ.

Pentru igiena cavitatii orale in Noua Guinee se foloseau periute de dinti din lemn cu sarma de arama, iar unele popoare din Africa rasariteana utilizau pentru aceasta bastonase muscate si destramate. Aceste „maturici de lemn”, obtinute prin mestecare, erau folosite pentru curatirea dintilor in fiecare dimineata de catre populatia de culoare a acestor tinuturi, foarte mandra de contrastul dintre culoarea alba ca zapada a dintilor lor si culoarea ca abanosul a pielii.

Unul dintre primii „stomatologi” cunoscuti in istorie, a fost egipteanul Hesi-Re care a trait in mileniul 3 i Hr. Acesta, impreuna cu medicul general Imhotep preveneau aparitia bolilor prin bai corporale sau spalaturi bucale purificatoare in cadrul unor rituale religioase cu pronuntarea unor cuvinte sacre. Pe mormantul lui Hesi-Re a fost gasita inscriptia „cel mai bun dintre cei care se ocupa de dinti”. La egipteni au fost folosite si tehnici de consolidare a danturii cu ajutorul unor sarmulite din aur.

Contributia Greciei antice a fost mai ales de natura medicala. Medicul antic grec Aesculapius (1250 i Hr) a dobandit o mare faima pentru cunostiintele sale medicale. In timp a fost zeificat, iar tatal sau a fost considerat insusi Apollo. Aesculapius a folosit pentru prima oara bandaje si purgative. Sustinea curatarea dintilor si, in caz de nevoie, extractia dintilor.

Hipocrate se crede a fi descendentul lui Aesculapius. Acesta a devenit faimos atat pentru pionieratul cat si scrierile medicale din domeniul medical. De la el vine si „Juramantul lui Hipocrate”. Nu credea in magie. Initiaza medicina observata pe observatie clinica si rationament analitic al simptomelor bolnavilor. Sanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitate fizica, iar pentru prelungirea vietii, omul are nevoie de gimnastica, aer proaspat si alimentatie proaspata si echilibrata. Acesta a dedicat 32 de pagini dentitiei, in unul din textele sale, denumit „Peri-Arthoron”. A apreciat importanta dintilor. Pentru prevenirea cariei dentare, el recomanda legume si fructe proaspete spunand ca orice leguma, orice planta este un adevarat medicament. Era familiarizat cu instrumentul numit „forceps” deoarece termenul este intalnit in una din scrierile sale. Aristotel (384 i Hr) ce il urmeaza pe Hipocrate, a descris cu acuratete forcepsul pentru extractie.

Interesant e ca, in Evul Mediu, cei care faceau extractiile nu erau nici pe departe calificati ca doctori. Erau facute adesea de calugari, cele mai educate persoane ale inceputului de Ev Mediu, iar mai apoi de catre barbieri sau medici generalisti. O serie de edicte papale le-au interzis calugarilor, in jurul anilor 1130-1160, sa mai faca vreun fel de interventie stomatologica, moment din care barbierii au preluat aceste atributii. Ei ii asistau adesea pe calugari, mai ales ca veneau in manastiri pentru a ingriji barbile calugarilor, dar si pentru ca printre ustensilele lor se gaseau o serie de instrumente ascutite, folositoare la procedurile stomatologice. Barbierii se limitau, in general, la extractia dintilor insa acestea provocau dureri si erau urmate in multe cazuri de infectii serioase.

Chirurgul francez Pierre Fauchard a devenit cunoscut ca “parintele stomatologiei moderne”, abia la sfarsitul secolului XVII. Este cel care a daramat mitul viermilor care sapa orificii in dinti, explicand de ce zaharul si acizii din fructe sunt principalii vinovati de aparitia cariilor. A fost un chirurg foarte priceput, care a realizat improvizatii remarcabile de instrumente dentare si este cel care a introdus plombele ca forma de tratament pentru carii. Fauchard a fost pionierul protezelor dentare si tot el a introdus si aparatul dentar, desi initial a fost realizat din aur.

In 1873 a aparut prima pasta de dinti produsa de Colgate, care se vindea in borcane. Aceasta a reprezentat, le vremea respectivă, o adevarată revoluție în stomatologie.

In 1885 a fost comercializata si prima periuta de dinti in America, produsa de H. N. Wadsworth. In 1939 a aparut cea electrica, produsa in Elvetia.

Curatarea zilnica a dintilor a devenit un obicei abia dupa cel De-al Doilea Razboi Mondial, ceea ce inseamna ca istoria omenirii a fost marcata de durerile de dinti mai mult decat ne-am fi imaginat.

Dr. Croitoru Irina

    • # stomatologie 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *