Litiaza glandelor salivare



image_pdfimage_print
Litiaza glandelor salivare

Glandele salivare ale organismului uman sunt numeroase şi au rolul principal, precum sugerează şi numele, de a secreta saliva.

Glandele majore care secretă cea mai mare parte a salivei sunt în număr de trei şi anume: Parotida, submandibulara şi sublinguala.

Ele se regăsesc în regiunea feţei şi a gâtului iar saliva rezultată în urma stimulării ajunge în cavitatea orală prin canale de excreţie.

Funcţionarea în parametri normali a glandelor salivare duce la secreţia de salivă ajustată în funcţie de necesităţi.

Dintre rolurile cele mai importante ale salivei, amintim:

Lupta împotriva cariilor – saliva are rolul de a îndepărta mecanic depozitele rămase în urma alimentaţiei şi de a forma mai apoi o peliculă de protecţie. Este ca un lac ce acoperă suprafeţele dentare pentru a le proteja de atacurile acizilor şi a bacteriilor.

Digestie – rolul în realizarea primei etape a digestiei e cunoscut. In timpul meselor, se produce secreţia unei cantităţi crescute de salivă, tocmai pentru a permite formarea bolului alimentar şi insalivarea acestuia, facilitându-i alunecarea spre etajele inferioase ale sistemului digestiv, reprezentate de fargine, esofag şi stomac.

Deglutiţie – act cunoscut de către pacienţi şi sub numele de înghiţire, este facilitat atât de prezenţa salivei, care creeaza mediul umed dar şi de consistenţa acesteia, vâscoasă, care formează o peliculă de protecţie a mucoaselor orale.

Litiaza glandelor salivare mai este cunoscută şi sub denumirea de calculi salivari sau sialolitiaza. Dintre glandele cele mai des afectate de această patologie, pe primul loc se situează glanda submandibulară.

Calculii sunt formaţi din carbonaţi, oxalaţi şi fosfaţi de calciu, în concluzie au o consistenţă dură. In evoluţia lor, blochează tranzitul salivei prin ducte şi duc la inflamaţia glandei, situaţie ce generează o simptomatologie accentuată.

Depunerea şi cristalizarea substanţelor care intră în componenţa salivei cu formarea iminentă a calculilor poate să aibă mai multe cauze, precum :

Deshidratarea – în momentul în care organismul este privat de apă, spre exemplu în stări febrile, de efort intens sau în urma unui aport deficitar de lichide, organismul poate reacţiona prin formarea de calculi.

Starea de deshidratare trebuie să se menţină o perioadă relativ îndelungată pentru a duce la formarea calculilor. Iniţial, saliva devine mai îngroşată, mai vâscoasă ca mai apoi sărurile de calciu să se acumuleze şi să blocheze fluxul salivar.

Unele patologii generale şi tratamentele urmate – patologia renală, al cărei exponent este incontinenţa urinară se tratează cu clase de medicamente care pot să aibă efecte nefaste asupra producţiei de salivă.

Antihistaminicele utilizate de persoanele care suferă de alergii, antihipertensivele luate de pacienţii care au hipertensiune arterială pot să aibă un rol favorizant în producerea litiazei salivare.

Traume la nivelul glandelor salivare – fie că este vorba de traumatisme soldate în urma accidentelor sau de iatrogenii din timpul intervenţiilor chirurgicale, fluxul salivar are de suferit iar parenchimul glandular sau canalele de secreţie pot să se inflameze sau să dezvolte calculi.

Calculii se regăsesc mai frecvent la nivelul ductelor decât în glanda propriu-zisă.

Procesul de formare a calculilor este asimptomatic dar în momentul în care aceştia dobândesc dimensiuni apreciabile, provoacă colica, o durere intensă, profundă, care se linişteşte odată cu eliberarea unei cantităţi de salivă.

Netratarea acestora poate să ducă la staza salivei, urmată de apariţia unei infecţii.

Let’s block ads! (Why?)



Source link

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.