Elementele biochimice din cavitatea orală


Elementele biochimice din cavitatea orală

Cavitatea orală reprezintă un sistem complex, în care mai multe elemente trăiesc în echilibru pentru a asigura funcţionalitatea optimă a acestui prim segment al aparatului digestiv.

Pentru a înţelege procesele dar şi mecanismele ce se petrec la nivelul cavităţii orale, trebuie să înţelegem rolul fiecărui component al acestui sistem.

Saliva

Este fluidul ce umectează toate mucoasele şi suprafeţele dentare. Saliva are rol în lubrefiere şi conţine diverse enzime şi proteine cu rol în digestie sau apărarea locală.

Nivelurile de salivă oscilează în funcţie de activitatea efectuată. Spre exemplu, în repaus, saliva este constantă, fiind la nivelul său normal, genetic.

In timpul meselor, prin prezenţa alimentelor în cavitatea orală, secreţia acesteia creşte pentru a ajuta la formarea bolului alimentar şi pentru a facilita pasajul alimentelor spre segmentele mai profunde ale sistemului digestiv.

In contrast cu nivelurile crescute de salivă din timpul mesei, există şi situaţia inversă, când avem secretată o canitate de salivă inferioară nevoilor organismului, patologie numită xerostomie.

Cauzele pentru apariţia xerostomiei pot fi următoarele :
  • Patologii ale glandelor salivare
  • Medicamente precum miorelaxante, antidepresive sau antihistaminice
  • Radioterapia
  • Deshidratarea
  • Diabetul
  • Respiraţia orală
  • Patologii imune precum sindromul Sjogren
Placa dentară

Este o substanţă cu textură moale, ce aderă de suprafaţa dentară încă din primele minute după ce se efectuează periajul dentar.

Este, în fond, o colonie de bacterii, micoplasme şi virusuri care aderă unele de altele, formând o materie organică gelatinoasă.

Placa dentară poate fi detectată  la o oră după ce aceasta începe să se formeze. Pe măsură ce volumul de placă dentară creşte, alte şi alte bacterii colonizează supafeţele dentare, formând complexe tot mai greu de dezorganizat.

Tartrul 

Placa dentară stagnantă timp îndelungat în cavitatea orală atrage ioni de calciu şi fosfor care vor avea un rol hotărâtor în mineralizarea acesteia şi transformarea în tartru.

Acesta din urmă nu va mai putea fi îndepărtat prin periajul convenţional ci doar prin detartraj.

Bacterii

Complexele bacteriene sunt numeroase şi pot avea efecte distructive sau dimpotrivă, pot să fie utile pentru organism. Unele bacterii au efect protector dacă se regăsesc într-o anumită concentraţie.

Odată nivelurile tolerate de către organism depăşite, aceste bacterii devin patogene. Streptococcus mutans este considerată a fi bacteria care produce cea mai mare distrucţie în cavitatea orală.

Se ataşează cu uşurinţă de suprafeţele dentare şi produce acid, care demineralizează şi fragilizează smalţul.

De fiecare dată când ingerăm alimente, bacteriile regăsite în biofilmul oral produc cantităţi variate de acizi. Astfel, cu cât avem mai multe gustări, cu atât stimulăm producţia de acizi, care îşi vor putea exprima cu uşurinţă potenţialul eroziv.

Prevenţia

Prevenţia manifestată printr-o igienă dentară riguroasă, rămâne cea mai eficientă armă împotriva apariţiei cariilor.

In timpul periajului, trebuie respectaţi anumiţi paşi pentru a fi siguri că nu producem mai mult rău. Spre exemplu, nu se recomandă periajul dinţilor în prima jumătate de oră de la ingerarea de alimente. Atacul produs de bacteriile conţinute în alimente produc un mediu acid.

Dacă periajul se efectuează în primele minute, când avem deja mediu acid, nu facem decât să fragilizăm structura dentară. Ideal, trebuie să acordăm timp salivei să neutralizeze mediul acid înainte de a acţiona cu alţi stimuli ce pot produce efecte similare.


Source link

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *